Prospect HOLOXAN, pulbere injectabila

• ATC
• Interactiuni cu alte medicamente
• Precautii
• Sarcina si alaptare
• Posologie si mod de administrare
• Compozitie
• Mod de administrare si durata tratamentului
• Forma de prezentare
• Recomandari
• Indicatii
• Contraindicatii
• Reactii adverse

Producator: ASTA Medica

• CARBOPLATIN SINDAN 50 mg, Liofilizat pentru solutie perfuzabila intravenos
• LANVIS, tablete
• ALKERAN, tablete
• HYDREA, capsule
• BLEOMYCINE, fiole
• VINBLASTIN, flacon injectabil
• ADRIBLASTINA RD, pulbere liofilizata
• TAXOL, solutie perfuzabila
• ANTIFOLAN 50 mg, liofilizat pentru solutie perfuzabila
• DIAMALIN 25 mg, Drajeuri, 25 mg

ATC

L01AA - ANALOGI NITROGEN MUSTARD

Interactiuni cu alte medicamente

Mielotoxicitatea poate creste ca rezultat al interactiunii cu alte citostatice sau cu radiatiile. Ifosfamida poate intensifica efectele cutanate datorate iradierii. Administrarea anterioara sau concomitenta de agenti nefrotoxici cum sunt cisplatina, aminoglicozidele, acyclovir-ul sau amfotericina B pot amplifica efectele nefrotoxice ale ifosfamidei si, consecutiv, efectele hematotoxice si neurotoxice (SNC). Datorita efectelor imunosupresoare ale ifosfamidei pot aparea raspunsuri necorespunzatoare in cazul administrarii unor vaccinuri. Leziunile respective pot fi determinate de administrarea unor vaccinuri cu virusuri vii. Utilizarea concomitenta de ifosfamida poate creste efectul anticoagulant al warfarinei, crescand astfel riscul unor hemoragii. In analogie cu ciclofosfamida se pot presupune urmatoarele interactiuni: actiunea mielusupresoare poate fi amplificata de administrarea concomitenta de alopurinol si hidroclortiazida; efectele dar si toxicitatea pot fi crescute de administrarea concomitenta de clorpromazina, triiodotironina sau inhibitori de aldehid-dehidrogenaza cum ar fi disulfiramul; tratamentul poate creste efectul hipoglicemiant al medicamentelor continand sulfoniluree; administrarea anterioara sau concomitenta de fenobarbital, fenitoina implica inducerea enzimelor microsomale si implicit o crestere a vitezei de metabolizare a ifosfamidei; tratamentul cu ifosfamida poate creste efectul miorelaxant al suxametoniului.

Precautii

Pentru a limita sau ameliora reactiile adverse sunt necesare urmatoarele teste si/sau determinari: administrarea periodica de antiemetice; formula leucocitara etc.; investigarea periodica a functiei renale; investigarea periodica biochimica a urinei si a sedimentului urinar. In cazul existentei unei insuficiente renale sau hepatice inaintea debutului terapiei, administrarea de Holoxan trebuie evaluata pentru fiecare pacient in parte. Se recomanda ca pacientii tratati cu Holoxan sa fie monitorizati cu atentie. Este esentiala asigurarea unei diureze corespunzatoare. Starea febrila si/sau leucopenia necesita administrarea profilactica de antibiotice si/sa antimicotice. Va trebui acordata o atentie deosebita igienei bucale.

Sarcina si alaptare

Intr-o indicatie vitala, pe parcursul primului trimestru de sarcina, este absolut necesara o consultatie privind evacuarea produsului de conceptie. Dupa primul trimestru de sarcina, daca terapia nu poate fi intarziata si pacienta doreste sa mentina sarcina, chimioterapia se va efectua dupa informarea pacientei asupra riscului teratogen minim, dar posibil. Se va interzice alaptarea pe durata tratamentului cu Holoxan. Masuri contraceptive: Ifosfamida poate provoca anomalii congenitale. Nu este recomandata conceptia pe durata tratamentului cu Holoxan. Barbatii care vor urma tratamentul cu Holoxan vor trebui informati asupra posibilitatii prelevarii si conservarii spermei anterior efectuarii tratamentului. In cazul in care conceptia are totusi loc pe perioada efectuarii tratamentului cu ifosfamida, cuplul va trebui sa efectueze un consult genetic al produsului de conceptie. Perioada de dupa efectuarea tratamentului cu ifosfamida in care este interzisa conceptia se stabileste in functie de prognosticul afectiunii primare si de dorinta cuplului de a avea un copil. Trebuie, de asemenea, apelat la consultul genetic.

Posologie si mod de administrare

Tratamentul trebuie efectuat de catre un oncolog cu experienta. Dozarea trebuie adaptata fiecarui pacient in parte in mod individual. In cazul monoterapiei la adulti, cea mai uzuala schema terapeutica se bazeaza pe administrari fractionate. In absenta unor indicatii individualizate, urmatoarele recomandari pot servi drept ghid. In general Holoxan se administreaza intravenos in doze divizate de 1,2 - 2,4 g/m2 suprafata corporala (pana la 60 mg/kg corp) zilnic, timp de 5 zile consecutiv (durata acestor perfuzii este de 30 - 120 min, depinzand de volumul de perfuzat. Holoxan poate fi administrat si in doza unica, de obicei sub forma de perfuzie prelungita timp de 24 ore. Doza administrata este de 5 g/m2 suprafata corporala (125 mg/kg corp) si nu trebuie sa depaseasca 8 g/m2 suprafata corporala (200 mg/kg corp) pe ciclu terapeutic. Administrarea in doza unica poate produce efecte hemato-, nefro-, uro- si neurotoxice crescute. Se va acorda o deosebita atentie solutiei de ifosfamida, care nu va trebui sa depaseasca 4%. In terapia combinata cu alte citostatice, dozele de ifosfamida trebuie adaptate tipului de schema terapeutica. Observatii: Datorita urotoxicitatii sale, ifosfamida trebuie administrata in principiu impreuna cu mesna. Alte forme de toxicitate, precum si efectele ifosfamidei nu sunt influentate de administrarea de mesna. In cazul aparitiei micro- si/sau macrohematuriei pe parcursul tratamentului cu ifosfamida, administrarea acesteia se va intrerupe pana la recuperarea pacientului din acest punct de vedere. Datorita faptului ca efecul citostatic al ifosfamidei se manifesta numai dupa activarea hepatica, nu exista pericolul aparitiei leziunilor tisulare in cazul administrarilor accidentale paravenoase.

Compozitie

1 flacon Holoxan 200 mg contine 200 mg ifosfamida; Holoxan 500 mg contine 500 mg ifosfamida; Holoxan 1 g contine 1 g ifosfamida; Holoxan 2 g contine 2 g ifosfamida ca substanta uscata pentru prepararea de solutie injectabila.

Mod de administrare si durata tratamentului

Ciclurile terapeutice se pot repeta la fiecare 3-4 saptamani. Aceste intervale vor depinde de numarul leucocitelor si de recuperarea pacientului in urma unor efecte secundare. Administrarea de uroprotectori cu mesna (Uroprotector, Uromitexan) va trebui mentinuta. Determinarea la intervale regulate a numarului de leucocite, a functiei renale si analiza urinei inclusiv examinarea sedimentului urinar sunt absolut necesare. Este indicata administrarea de antiemetice, a caror actiune asupra SNC, alaturi de cea a ifosfamidei si mesna trebuie a fi luata in considerare.

Forma de prezentare

Flacoane de 200 mg Holoxan - cutii cu 10 flacoane; flacoane de 500 mg Holoxan - cutii cu 1 si 10 flacoane; flacoane de 1 g Holoxan - cutii cu 1 si 10 flacoane; flacoane de 2 g Holoxan - cutii cu 1 si 10 flacoane. Holoxan poate fi eliberat numai pe baza de prescriptie medicala.

Recomandari

Holoxan nu trebuie pastrat la temperaturi mai mari de +25 grade Celsius! Holoxan nu trebuie utilizat dupa data expirarii inscrisa pe ambalaj. Solutia de Holoxan trebuie utilizata in termen de 24 ore de la preparare (a nu se depozita la temperaturi mai mari de +8 grade Celsius). A nu se pastra la indemana copiilor!

Indicatii

Holoxan va fi administrat exclusiv de catre oncologi sau de catre medici cu experienta in oncologie. Este indicat in tumorile inoperabile sensibile la ifosfamida, cum sunt: carcinomul bronsic, carcinomul ovarian, tumorile testiculare, sarcoamele tesuturilor moi, cancerul mamar, carcinomul pancreatic, carcinomul endometrial, limfoamele maligne. Observatie speciala: La aparitia cistitelor cu macro- sau microhematurie, pe durata tratamentului cu Holoxan, se va intrerupe tratamentul pana la normalizarea situatiei.

Contraindicatii

Holoxan este contraindicat in: sensibilitate cunoscuta la ifosfamida; depletie medulara marcata (mai ales in cazul pacientilor anterior tratati cu chimioterapice sau supusi radioterapiei); infectii active; insuficienta renala sau obstructii ale tractului urinar; cistite; perioada de sarcina (a se vedea observatiile speciale); perioada de alaptare. Observatie: Inaintea inceperii tratamentului este necesara excluderea sau corectarea oricarei obstructii a tractului urinar, cistitelor, infectiilor si dezechilibrelor hidro-electrolitice. In general, Holoxan, ca si celelalte citostatice, trebuie administrat cu precautie in cazul bolnavilor in varsta, al celor tarati si pacientilor anterior supusi radioterapiei. Pacientii cu depletie a sistemului imunitar, cum ar fi cei cu diabet zaharat, cu insuficiente hepatice si renale cronice, cer o atentie deosebita. Pacientii cu metastaze cerebrale, cerebropatii si/sau insuficienta renala acuta trebuie tinuti sub o atenta observatie.

Reactii adverse

Pacientii care efectueaza tratament cu Holoxan pot acuza urmatoarele reactii adverse: Mielosupresie. Pot aparea diferite grade de mielosupresie (leucopenie, trombocitopenie, anemie) depinzand de doza de ifosfamida. De obicei trebuie luate in considerare leucopenia (cu riscul infectiilor potential letale) si trombocitopenia (cu riscul hemoragiilor). Cele mai joase valori ale leucocitelor si trombocitelor se inregistreaza la o saptamana sau doua de la debutul tratamentului cu Holoxan, valori care se normalizeaza dupa aproximativ 3-4 saptamani. Anemia apare de obicei dupa mai multe cicluri de chimioterapie. Tratamentele in care ifosfomida se combina cu alti agenti mielosupresori pot necesita ajustarea dozei. Tratamentele in doza unica, cu o cantitate crescuta de ifosfamida conduc mult mai frecvent la leucopenie decat tratamentele cu doze fractionate. Se poate prevedea o mielosupresie mai accentuata la pacientii anterior tratati (chimio- sau radioterapic) sau la cei cu insuficienta renala. In cazul tratamentului cu ifosfamida, ca si cu oricare alt agent antineoplazic, precum si in intervalele dintre ciclurile de chimioterapie, trebuie efectuata numaratoarea leucocitelor si formula leucocitara. Depinzand de tabloul hematologic, se vor face ajustarile necesare ale dozei de Holoxan (vezi tabelul). Observatie: Indicatii pentru reducerea dozei de ifosfamida in caz de depletie medulara.