Prospect IBUSTRIN, comprimate
Detalii prospect IBUSTRIN, comprimate
Informatiile prezentate (prospectul) pentru medicamentul IBUSTRIN, comprimate au caracter informativ. Nu suntem raspunzatori pentru eventualele erori. Consultati mai intai medicul dvs. inainte de a lua medicamente!
- ATC
- Precautii
- Farmacocinetica
- Forma de prezentare
- Indicatii
- Posologie
- Contraindicatii
- Farmacologie
- Reactii adverse
Producator: Pharmacia & Upjohn
- Actioneaza asupra:
Sange si organe hematopoetice - Grupa medicament:
Produse antitrombotice
Precautii
La pacientii cu leziuni gastrointestinale in antecedente, sau la aceia care se afla sub tratament concomitent cu alti agenti antiagreganti sau cu agenti antiinflamatorii nesteroidieni, indobufenul trebuie utilizat cu mare atentie. Daca apar tulburari gastrointestinale, este recomandabil a se reduce doza sau a se sista tratamentul. Sistarea tratamentului este de asemenea recomandata in cazul aparitiei reactiilor alergice cutanate. La diabetici sub tratament cu hipoglicemiante orale, se recomanda controale mai frecvente ale glicemiei. La pacientii cu functie renala alterata, doza trebuie redusa proportional cu gradul de insuficienta renala. Se recomanda urmatoarea schema de administrare: Clearance creatinina:
Farmacocinetica
La om, indobufenul administrat pe cale orala se absoarbe rapid, atingand concentratia plasmatica maxima la aproximativ doua ore de la administrare. Compusul are un timp de injumatatire de aproximativ 8 ore si un volum aparent de distributie de 15 litri. Indobufenul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 99%. Eliminarea se face in principal pe cale renala (75%) sub forma unui metabolit conjugat (glucuronid) si intr-o mai mica masura ca atare, nemetabolizat.
Forma de prezentare
Cutii cu 30 si 48 tablete cu sant median de divizare, a 200 mg indobufen. A nu se lasa la indemana copiilor.
Indicatii
Tratamentul antiagregant al afectiunilor in care activarea sau hiperactivitatea trombocitara poate constitui un factor determinant al formarii trombilor: ischemie cerebrovasculara si cardiopatie, afectiuni vasculare periferice de natura aterosclerotica, tromboze venoase, tulburari ale metabolismului lipidic si diabet. Profilaxia formarii trombilor in timpul circulatiei extracorporale (hemodializa).
Posologie
Doza zilnica este in general cuprinsa intre 200 si 400 mg, administrata pe cale orala sau parenterala si divizata in doua prize. Doza de 200 mg/zi este indicata indeosebi in tratamentele indelungate. La pacientii varstnici medicul trebuie sa stabileasca cu atentie dozajul si sa decida daca o eventuala reducere a dozelor de mai sus ar fi necesara. La pacientii in varsta, peste 65 de ani, doza zilnica recomandata este de 100-200 mg. Cand se administreaza pe cale orala, medicamentul trebuie luat dupa mese. Pentru prevenirea formarii cheagurilor in timpul circulatiei extracorporeale (hemodializa), doza de indobufen va fi stabilita in functie de starea pacientilor. Inainte de fiecare sedinta de hemodializa, 100 mg de Indobufen pot fi administrate fie pe cale orala, fie pe cale parenterala, la latitudinea medicului. In cazul administrarii pe cale injectabila, aceasta se poate face fie intravenos, fie intramuscular.
Contraindicatii
Afectiuni hemoragipare congenitale sau dobandite, ulcer sau orice alta leziune activa la nivelul tractului gastro-intestinal, hipersensibilitate dovedita la medicament sau la alti compusi din aceeasi clasa chimica.
Farmacologie
Indobufenul previne agregarea trombocitelor la diferite specii animale; proprietatile sale antiagregante se datoreaza inhibarii reactiilor de eliberare a constituentilor trombocitari. In cadrul testului de inducere a trombozei la nivelul microcirculatiei hamsterului prin aplicare microiontoforetica de ADP, compusul exercita o puternica activitate antitrombotica. La babuini, care sunt predispusi genetic la tromboze, indobufenul normalizeaza functiile alterate ale trombocitelor.
Reactii adverse
Au fost semnalate in timpul tratamentului: episoade de disconfort gastric, balonare, constipatie, reactii alergice cutanate, sangerari gingivale, epistaxis. Rar s-au raportat: sangerari gastro-intestinale cu melena, ulcer peptic si hematurie.
