Prospect MEFOXIN, flacon injectabil

• ATC
• Precautii
• Sarcina si alaptare
• Supradozare
• Posologie si mod de administrare
• Reactiile locale
• Forma de prezentare
• Indicatii
• Contraindicatii
• Reactii adverse

Producator: Merck Sharp & Dohme

• SUMETROLIM, sirop
• MOLDAMIN, flacon injectabil
• SUMAMED, pulbere suspensie
• CEDAX, suspensie orala
• AMOKSIKLAV, pulbere suspensie
• AMPICILINA, solutie injectabila
• BISEPTOL, suspensie
• AUGMENTIN, flacon injectabil
• AMOXICILINA - EPHAMOX, capsule
• CIPRINOL, fiole

ATC

J01DA - CEFALOSPORINE

Precautii

Exista unele dovezi clinice si de laborator de alergenicitate partial incrucisata intre cefamicine si alte antibiotice beta-lactam, peniciline si cefalosporine. La cele mai multe antibiotice beta-lactam au fost semnalate reactii severe (inclusiv soc anafilactic). Inainte de instituirea terapiei cu Mefoxin se impune o anamneza atenta in ceea ce priveste reactiile de hipersensibilitate la antibioticele beta-lactam. Mefoxin va fi administrat cu precautie la pacientii alergici la penicilina. Antibioticele se vor administra cu precautie la orice pacient care a prezentat stari alergice, in special la medicamente. Daca apare o reactie alergica la Mefoxin, tratamentul trebuie intrerupt. Colita pseudomembranoasa a fost semnalata practic la toate antibioticele. Aceasta poate varia in severitate de la forme usoare la forme cu risc letal. De aceea, antibioticele se vor prescrie cu precautie la toti pacientii cu antecedente de afectiuni gastrointestinale si, in particular, de colita. Este important sa se ia in considerare diagnosticul de colita pseudomembranoasa la pacientii care dezvolta o diaree asociata cu terapia antibiotica. Studiile indica una din toxinele produse de Clostridium difficile ca fiind o cauza principala a colitelor asociate antibioterapiei dar nu sunt excluse si alte cauze. Doza zilnica totala trebuie redusa cand se administreaza Mefoxin la pacientii cu diureza scazuta temporar sau definitiv datorita insuficientei renale (vezi "Posologie si mod de administrare") deoarece pot aparea concentratii serice crescute si prelungite ale antibioticului la administrarea unor doze uzuale. Interferenta cu testele de laborator: Daca se folosesc substante reducatoare, poate aparea o reactie fals pozitiva de glicozurie, nu insa si in cazul folosirii metodelor specifice cu glucozoxidaza. Daca concentratia serica de Mefoxin depaseste 100 mcg/ml, pot aparea cresteri false ale creatininei serice, masurata prin metoda Jaffe. Nu se va masura creatininemia la pacientii tratati cu Mefoxin decat daca probele serice au fost recoltate dupa cel putin 2 ore de la administrarea medicamentului. Cefoxitinul, la concentratii urinare mari, poate interfera cu reactia Porter-Silber de masurare a 17-hidroxi-corticosteroizilor urinari producand o crestere falsa, moderata a rezultatelor obtinute.

Sarcina si alaptare

Terapia in sarcina: Nu exista studii controlate privind utilizarea la femeile gravide. Folosirea medicamentului in timpul sarcinii impune evaluarea beneficiilor scontate comparativ cu riscurile posibile. Terapia in perioada de alaptare: Mefoxin se excreta in laptele uman. Daca se indica folosirea sa, se va administra cu precautii.

Supradozare

Nu sunt disponibile informatii privind tratamentul supradozarii cu Mefoxin.

Posologie si mod de administrare

Mefoxin poate fi administrat intravenos sau intramuscular (vezi mai jos indicatiile de reconstituire pentru fiecare cale de administrare in parte). Posologia si calea de administrare trebuie determinate in functie de severitatea infectiei, sensibilitatea germenilor cauzali si starea pacientului. Tratamentul poate fi initiat in timp ce se asteapta rezultatul testelor de sensibilitate. Posologia terapeutica: Adulti: Doza uzuala pentru un adult este 1 g sau 2 g de Mefoxin la 8 ore (vezi tabelul).

Reactiile locale

La administrarea intravenoasa poate aparea tromboflebita. Dupa injectarea intramusculara s-au semnalat: durere, induratie si sensibilitate. Alergice: S-au semnalat: rash (inclusiv dermatita exfoliativa si necroliza epidermica toxica), urticarie, prurit, febra si alte reactii alergice, inclusiv soc anafilactic. Cardiovasculare: Hipotensiune. Gastrointestinale: In timpul sau dupa tratamentul antibiotic poate aparea diaree, inclusiv colita pseudomembranoasa. Greata si varsaturile au fost semnalate rar. Hematologice: S-au semnalat: eozinofilie, leucopenie, inclusiv granulocitopenie, neutropenie, anemie (inclusiv anemie hemolitica), trombocitopenie si depresia maduvei hematogene. La anumiti indivizi, in special la cei cu azotemie, in timpul terapiei cu Mefoxin se poate pozitiva testul Coombs direct. Musculare: Agravarea miasteniei gravis (un singur caz semnalat). Hepatice: S-au semnalat cresteri tranzitorii ale nivelurilor serice de GOT, GPT, LDH, fosfataza alcalina si icter. Renale: S-au observat cresteri ale creatininemiei si/sau ale nivelurilor azotului ureic sanguin. Ca si in cazul cefalosporinelor, insuficienta renala acuta a fost rar semnalata. Deoarece de obicei au fost prezenti factori predispozanti pentru azotemia prerenala sau pentru afectarea functiei renale, este dificil de stabilit rolul terapiei cu Mefoxin in modificarea testelor renale.

Forma de prezentare

Mefoxin steril este livrat in flacoane continand 1 g sau 2 g de cefoxitin sub forma de sare sodica.

Indicatii

Tratament: Mefoxin este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii cand sunt cauzate de microorganisme sensibile: Peritonita si alte infectii abdominale si pelvine; infectii ginecologice; Septicemie; Endocarita; infectii ale tractului urinar, inclusiv gonoreea necomplicata; infectii ale tractului respirator; infectii osoase si articulare; infectii tegumentare si ale tesuturilor moi. Mefoxin este un antibiotic bactericid cu spectru larg, indicat in tratamentul infectiilor cauzate de tulpinile sensibile ale agentilor patogeni grampozitivi si gramnegativi, aerobi si anaerobi (vezi "Microbiologie"). Mefoxin este eficient clinic nu numai in infectii datorate organismelor sensibile la antibiotice, ci si in infectii datorate organismelor rezistente la unul sau mai multi dintre urmatorii agenti antibacterieni: penicilina, ampicilina, carbenicilina, tetracicline, eritromicina, cloramfenicol, cefalosporina, kanamicina, gentamicina, tobramicina si sulfametoxazol-trimetoprim. Multi agenti patogeni gramnegativi sunt rezistenti la peniciline si cefalosporine prin actiunea beta-lactamazelor produse de ei. Mefoxin are o stabilitate remarcabila in prezenta acestor beta-lactamaze bacteriene: penicilinaze si cefalosporinaze. Prin urmare, eficacitatea clinica a Mefoxin se extinde la numeroase infectii cauzate de asemenea germeni, printre care o importanta clinica deosebita au: E.coli, Klebsiella, Proteus mirabilis, Proteus indol-pozitiv (care include microorganismele numite acum Morganella morganii si Proteus vulgaris); Serratia marcescens; Providencia (inclusiv Providencia rettgeri) si anaerobul Bacteroides fragilis. Mefoxin este indicat in tratamentul infectiilor mixte provocate de tulpinile sensibile ale bacteriilor aerobe si anaerobe. Majoritatea acestor infectii mixte sunt asociate cu contaminarea prin flora fecala, dar si prin flora provenita din vagin, de pe tegumente sau din cavitatea bucala. Bacteroides fragilis este germenele anaerob cel mai frecvent implicat in aceste infectii mixte. El este de obicei rezistent la aminoglicozide, cefalosporine si, practic, la toate penicilinele. Totusi, Bacteroides fragilis este de obicei sensibil la Mefoxin. Mefoxin este indicat ca terapie adjuvanta in tratamentul chirurgical al infectiilor, incluzand abcese, infectii care complica perforatiile viscerelor cavitare, infectii cutanate si infectii ale seroaselor, cauzate fie de aerobi, fie de o asociere aerobi si anaerobi, fie doar de anaerobi. Experienta clinica a demonstrat ca Mefoxin poate fi administrat pacientilor care mai primesc si carbenicilina, kanamicina, gentamicina, tobramicina sau amikacina (vezi "Precautii" si "Posologie si mod de administrare"). Profilaxie: Mefoxin este indicat pentru prevenirea anumitor infectii postoperatorii la pacientii care au suferit interventii chirurgicale considerate ca fiind contaminate sau potential contaminate si in cazurile in care aparitia unei infectii post-operatorii poate fi deosebit de grava.

Contraindicatii

Mefoxin este contraindicat la persoanele cu hipersensibilitate la cefoxitin. In absenta experientei clinice, Mefoxin nu va fi administrat pacientilor cu hipersensibilitate la cefalosporine.

Reactii adverse

Mefoxin este in general bine tolerat. Efectele adverse rareori impun sistarea tratamentului, fiind de obicei usoare si tranzitorii. Cele mai frecvente reactii adverse sunt reactiile locale dupa injectarea intramusculara sau intravenoasa.