Prospect SEPTRIN, tablete pediatrice

• ATC
• Informatii suplimentare
• Precautii
• Sarcina si alaptare
• Interactiuni medicamentoase
• Supradozare
• Efecte secundare si reactii adverse
• Farmacocinetica
• Mod de actiune
• Forma de prezentare
• Precautii farmaceutice
• Indicatii
• Doze si mod de administrare
• Contraindicatii
• Recomandari speciale de dozaj

Producator: Glaxo Wellcome

• SUMETROLIM, sirop
• MOLDAMIN, flacon injectabil
• SUMAMED, pulbere suspensie
• CEDAX, suspensie orala
• AMOKSIKLAV, pulbere suspensie
• AMPICILINA, solutie injectabila
• BISEPTOL, suspensie
• AUGMENTIN, flacon injectabil
• AMOXICILINA - EPHAMOX, capsule
• CIPRINOL, fiole

ATC

J01EE - COMBINATII DE SULFAMIDE CU TRIMETHOPRIM INCLUSIV DERIVATI

Informatii suplimentare

Septrin nu influenteaza perioada de incubatie a sifilisului. Trimetoprim poate interfera in reactia de determinare a creatininei serice sau plasmatice in cazul in care se foloseste reactia cu picrat alcalin. Poate rezulta o supraestimare de aproximativ 10%. Inhibitia functionala a secretiei tubulare renale a creatininei poate produce o falsa scadere a ratei estimate a clearanceului creatininei. Trimetoprim nu induce propriul sau metabolism, astfel incat nu este necesara modificarea dozelor in tratamentul de lunga durata. Trimetoprim interfera cu reactia de determinare a metotrexatului seric daca se utilizeaza in acest test dihidrofolat-reductaza provenita de la Lactobacillus casei. Co-trimoxazol poate afecta rezultatele testelor functionale tiroidiene, dar aceasta nu are importanta clinica semnificativa. Nivelul plasmatic al trimetoprim si sulfametoxazol poate fi determinat prin HPLC (cromatografie lichida de inalta performanta).

Precautii

Daca apare rash cutanat, tratamentul cu Septrin trebuie intrerupt. Cand Septrin se administreaza pe perioade indelungate, se recomanda efectuarea de hemoleucograme lunare, regulate, intrucat exista riscul unor modificari asimptomatice ale indicilor hematologici, datorate deficitului de folati. Aceste modificari pot sa dispara la administrarea de acid folinic (5-10 mg/zi) fara a influenta activitatea antibacteriana. Cand se trateaza pacienti varstnici, cu deficit de folati, sau in cazul administrarii de doze crescute de Septrin pe timp indelungat, indiferent de forma farmaceutica, se recomanda un aport suplimentar de folati. In caz de afectare renala cunoscuta se recomanda masuri speciale (vezi "Recomandari speciale de dozaj"). La acesti pacienti trebuie mentinut un debit urinar adecvat. Desi s-au observat cristale de sulfonamida in urina racita a pacientilor tratati cu Septrin, cristaluria apare rar in vivo. Riscul poate creste la pacientii cu malnutritie. In cazul pacientilor ce prezinta afectare severa a parenchimului hepatic, trebuie o atentie deosebita, deoarece pot aparea modificari in absorbtia si metabolismul trimetoprimului si sulfametoxazolului. Tratamentul cu Septrin in tonsilo-faringita cu Streptococi beta-hemolitici de grup A este mai putin eficient decat tratamentul cu penicilina. Dupa tratamentul pentru malarie acuta poate aparea recrudescenta parazitemiei. Poate aparea rezistenta incrucisata intre Septrin si combinatiile cu pirimetamina/sulfonamida. S-a observat ca trimetoprim afecteaza metabolismul fenilalaninei, dar fara semnificatie clinica: daca pacientii cu fenilcetonurie au un regim dietetic adecvat.

Sarcina si alaptare

Nu s-a stabilit siguranta administrarii Septrin in timpul sarcinii. Studiile pe sobolani au aratat ca, la doze cu mult mai mari decat dozele terapeutice recomandate la om, apar efecte teratogene tipice antagonistilor de folati si care pot fi evitate prin administrarea de folati. La iepuri nu s-au observat malformatii determinate de administrarea de Septrin, dar la doze de aproximativ 10 ori mai mari decat dozele terapeutice recomandate la om s-a observat o crestere a mortalitatii fetale. In ciuda eliminarii sulfametoxazol si trimetoprim prin laptele matern, administrarea de Septrin la femeile care alapteaza reprezinta un risc neglijabil pentru sugar.

Interactiuni medicamentoase

La pacientii varstnici care primesc in mod curent diuretice, mai ales tiazide, se pare ca exista un risc crescut de trombocitopenie, cu sau fara purpura. Ocazional, s-a raportat ca pacienti aflati in tratament cu pirimetamina pentru profilaxia malariei, in doze ce depaseau 25 mg saptamanal, au dezvoltat anemie megaloblastica daca s-a administrat co-trimoxazol simultan. S-a observat ca, co-trimoxazol potenteaza actiunea anticoagulanta a warfarinei prin inhibitia stereo-selectiva a metabolismului sau. In vitro sulfametoxazolul poate substitui warfarina la locurile de legare de proteinele plasmatice. Se recomanda controlul atent al terapiei anticoagulante in timpul tratamentului cu Septrin. Medicul trebuie sa prevada o exacerbare a efectului fenitoinului administrat in asociere cu Co-trimoxazolul, intrucat acesta creste timpul de injumatatire al fenitoinului. Se recomanda urmarirea atenta a starii pacientului si a nivelului seric de fenitoin. Interactiunea cu agenti hipoglicemianti sulfonureici se intalneste rar, dar s-a observat o oarecare potentare. Administrarea simultana a Rifampicinei si Septrin determina scurtarea timpului de injumatatire plasmatica al trimetoprimului dupa o saptamana de tratament, efect fara semnificatie clinica. In urma asocierii cu ciclosporina la pacientii cu transplant renal, s-a observat o alterare reversibila a functiei renale.

Supradozare

Nu se cunoaste doza maxima tolerata de om. Simptomele supradozarii sunt: greata, varsaturi, ameteli si confuzie. In caz de supradozare cunoscuta, intentionata sau acccidentala, terapia trebuie intrerupta. Daca pacientul nu a varsat, se recomanda provocarea varsaturilor. Lavajul gastric poate fi util, desi absorbtia din tractul gastrointestinal, in mod normal, este foarte rapida si completa, in aproximativ 2 ore. S-ar putea sa nu fie aceeasi situatie in cazul unei supradozari masive. Acidifierea urinei creste eliminarea trimetoprim. Inducerea diurezei si alcalinizarea urinei creste eliminarea sulfametoxazol. Alcalinizarea scade rata de eliminare a trimetoprim. Folinatul de calciu (5-10 mg/zi) inlatura efectele deficitului de folati produs de trimetoprim asupra maduvei osoase. Se recomanda tratament general de sustinere. Atat trimetoprim cat si sulfametoxazol sunt dializabile prin dializa renala.

Efecte secundare si reactii adverse

Deoarece Septrin contine trimetoprim si sulfonamida, ne putem astepta la tipul si frecventa efectelor secundare asociate cu acesti compusi. La dozele recomandate Septrin este in general bine tolerat. Majoritatea reactiilor adverse sunt usoare si constau in greata cu sau fara varsaturi si rash cutanat. Rareori s-au descris reactii de hipersensibilitate cutanata severe, ca eritemul multiform bulos (sindrom Stevens-Johnson) si necroliza epidermica toxica (sindrom Lyell), accidentele letale fiind si mai rare. Majoritatea modificarilor hematologice observate sunt usoare si reversibile la intreruperea tratamentului. Acestea sunt mai ales leucopenie, neutropenie, trombocitopenie si mai rar agranulocitoza, anemie megaloblastica si purpura. Desi majoritatea modificarilor nu determina simptome clinice, acestea pot deveni severe in cazuri izolate, mai ales la varstnici, la cei cu disfunctie hepatica sau renala si la cei cu deficit de folati; acesti pacienti trebuie observati atent. Septrin poate induce hemoliza la anumiti pacienti susceptibili, cu deficit de G-6-PD, efect care pare sa fie indiferent de doza. Foarte rar s-au observat afectari hepatice cu icter colestatic si necroza hepatica. S-a raportat aparitia meningitei aseptice asociate administrarii de Septrin, meningita rapid reversibila dupa intreruperea tratamentului, dar care a reaparut in unele cazuri la reluarea tratamentului, fie cu co-trimoxazol, fie cu trimetoprim. La doze crescute folosite pentru tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis carinii, la pacientii cu SIDA, s-a observat rash, febra, neutropenie, trombocitopenie si cresterea enzimelor hepatice, necesitand intreruperea administrarii. Diareea si glosita sunt neobisnuite. Colita pseudomembranoasa a fost raportata rar. Aparitia de formatiuni moniliare este foarte rara. Au existat putine rapoarte privind aparitia de manifestari subiective precum cefalee, depresie, ameteli si halucinatii, dar legatura acestora cu terapia nu a fost dovedita.

Farmacocinetica

Dupa administrarea pe cale orala, trimetoprimul si sulfametoxazolul sunt absorbite rapid si aproape complet. Prezenta alimentelor nu pare sa intarzie absorbtia. Nivelele sanguine maxime se ating la aproximativ 1-4 ore dupa ingestie, iar valoarea acestora depinde de doza administrata. Nivelele eficiente se mentin in sange pe o perioada de 24 ore dupa administrarea dozei terapeutice. La adulti, nivele constante se obtin dupa 2-3 zile de tratament. Nici unul dintre compusi nu influenteaza semnificativ concentratia sanguina a celuilalt. Trimetoprimul este o baza slaba cu un pKa de 7,3. Este lipofil. Nivelele tisulare de trimetoprim sunt in general superioare celor plasmatice, cu concentratii mari in special in plamani si rinichi. Concentratii superioare celor din plasma se gasesc in bila, prostata, saliva, sputa si secretiile vaginale. Concentratiile din umoarea apoasa, laptele matern, LCR, urechea medie, lichidul sinovial, si lichidul interstitial sunt suficiente pentru efectul antibacterian. Trimetoprim trece in lichidul amniotic si tesuturile fetale, atingand concentratii similare celor din serul matern. Aproximativ 50% din trimetoprimul plasmatic este legat de proteine. Timpul de injumatatire la om variaza intre 8,6-17 ore daca functia renala este normala. Daca clearanceul creatininei scade sub 10 ml/min, timpul de injumatatire creste de 1,5-3 ori. Nu par sa existe diferente la varstnici comparativ cu pacientii tineri. Principala cale de excretie a trimetoprimului este cea renala. El se elimina neschimbat in urina, in 24 ore, intr-o proportie de 50% din doza administrata. Mai multi metaboliti au fost identificati in urina. Concentratiile urinare de trimetoprim variaza in limite largi. Sulfametoxazol este un acid slab cu un pKa de 6. Concentratia formei active in lichidul amniotic, umoarea apoasa, bila, LCR, urechea medie, sputa, lichidul sinovial, si tesutul interstitial este intre 20-50% din concentratia plasmatica. Aproximativ 66% din sulfametoxazolul plasmatic este legat de proteine. Timpul de injumatatire la om variaza intre 9-11 ore daca functia renala este normala. In cazul reducerii functiei renale, nu se modifica timpul de injumatatire al sulfametoxazolului activ, dar se mareste timpul de injumatatire al metabolitului sau major, acetilat daca clearance-ul creatininei scade sub 25 ml/min. Calea principala de excretie a sulfametoxazolului este cea renala; 15-30% din cantitatea detectata in urina este in forma activa. La pacientii in varsta exista o reducere a clearanceului renal al sulfametoxazolului.

Mod de actiune

Sulphametoxazolul are efect bacteriostatic, inhiband competitiv utilizarea acidului para-aminobenzoic in sinteza dihidrofolatului de catre bacterii. Trimetoprim inhiba reversibil dihidrofolat-reductaza bacteriana (DHFR), enzima activa in metabolismul folatului, determinand conversia dihidrofolatului in tetrahidrofolat. In functie de conditii, efectul poate fi bactericid. Trimetoprim si sulfametoxazol blocheaza astfel doua etape consecutive in biosinteza purinelor, si prin acestea, sinteza acizilor nucleici importanti pentru multe bacterii. Prin aceasta se produce o marcata potentare a celor doi agenti in vitro. Trimetoprim se leaga si de DHFR plasmodiala, dar mai slab decat de cea bacteriana. Afinitatea sa pentru DHFR mamiferelor este de aproximativ 50000 de ori mai slaba decat pentru cea bacteriana. Majoritatea bacteriilor patogene obisnuite sunt sensibile in vitro la trimetoprim si sulfametoxazol la concentratii mult sub cele atinse in plasma, urina si alte lichide ale organismului, dupa administrarea dozelor recomandate. Aceste microorganisme includ:

Forma de prezentare

Septrin tablete: comprimate de culoare alba, rotunde, biconvexe, inscriptionate WELLCOME Y2B, ce contin 80 mg Trimetoprim si 400 mg Sulfametoxazol. Septrin suspensie pediatrica: fiecare 5 ml suspensie contine 40 mg Trimetoprim si 200 mg Sulfametoxazol. Culoarea si gustul variaza in functie de forma farmaceutica. Septrin tablete pediatrice: ce contin 20 mg Trimetoprim si 100 mg Sulfametoxazol. Septrin solutie injectabila: 320 mg/ml.

Precautii farmaceutice

Tablete adulti: A se pastra ferite de lumina, la temperaturi sub 25 grade Celsius. Tablete efervescente: A se pastra ferit de lumina si umezeala, la temperaturi sub 25 grade Celsius. Tablete forte: A se pastra ferite de lumina, la temperaturi sub 35 grade Celsius. Suspensie pentru adulti si copii: A se pastra ferit de lumina si la temperaturi sub 25 grade Celsius.

Indicatii

Septrin este indicat in tratamentul urmatoarelor afectiuni: Infectii ale tractului urinar (superior si inferior): Infectii acute; Profilaxia pe termen lung a recaderilor sau supresia infectiilor cronice dupa sterilizarea urinei; Prostatita bacteriana.

Doze si mod de administrare

Se recomanda administrarea Septrin in timpul meselor pentru a reduce posibilitatea tulburarilor gastrointestinale. Infectii acute: tablete pentru adulti si tablete efervescente: Adulti si copii peste 12 ani: Doza standard: 2 tablete la 12 ore. Copii intre 6-12 ani: Doza standard: 1 tableta la 12 ore. Septrin tablete efervescente trebuie luate cu putina apa sau inghitite intregi. Tablete forte: Adulti si copii peste 12 ani: Doza standard: 1 tableta la 12 ore. Copii sub 12 ani: Nu se recomanda. Suspensie pentru adulti: Adulti si copii peste 12 ani: Doza standard: 10 ml la 12 ore. Copii sub 12 ani: Nu se recomanda. Septrin suspensie pediatrica:

Contraindicatii

Nu se administreaza Septrin la pacientii cu hipersensibilitate recunoscuta la sulphonamide, trimethoprim sau cotrimoxazol. Cu exceptia anumitor conditii, sub stricta supraveghere, nu se administreaza co-trimoxazol la pacienti cu tulburari hematologice severe. S-a administrat Septrin la pacientii in tratament cu agenti citotoxici, influentand putin sau deloc tabloul maduvei hematogene sau al sangelui periferic. Septrin nu trebuie administrat la nou-nascutii prematuri sau la termen in perioada neonatala.

Recomandari speciale de dozaj

in lipsa unei recomandari speciale de dozaj, se administreaza dozele standard.