Reaparitia rujeolei: informatii recente

Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectioase umane, cauzata de virusul rujeolic (genul Morbillivirus).
Desi vaccinarea a redus dramatic incidenta in ultimele decenii, datele epidemiologice recente arata o revenire a transmiterii in mai multe regiuni,
inclusiv in Europa, pe fondul scaderii acoperirii vaccinale si al acumularii de persoane susceptibile.

Aceasta reaparitie are implicatii clinice si de sanatate publica semnificative, deoarece rujeola nu este o „boala usoara” si poate produce complicatii severe.

1) Ce observam in datele recente

Tendinta principala raportata de supravegherea epidemiologica este cresterea numarului de cazuri si aparitia de focare in comunitati cu acoperire vaccinala suboptimala.

In mod tipic, focarele apar atunci cand proportia persoanelor imunizate scade sub pragul necesar pentru imunitatea de grup
(pentru rujeola este necesara o acoperire foarte ridicata cu doua doze).

• Cresterea incidentei in mai multe tari europene, cu focare recurente.
• Transmitere sustinuta in comunitati cu rate scazute de vaccinare sau cu acces limitat la servicii de imunizare.
• Proportie majoritara a cazurilor la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet (o singura doza).
• Spitalizari semnificative in randul copiilor mici si al persoanelor vulnerabile.

2) De ce revine rujeola

Reaparitia rujeolei este un fenomen multifactorial, dar determinantul dominant ramane scaderea acoperirii vaccinale cu vaccinul ROR (rujeola-oreion-rubeola).

Cand cohortele de copii nevaccinati se acumuleaza, virusul gaseste „ferestre” epidemiologice pentru transmitere rapida.

• Scaderea acoperirii vaccinale: amanari, refuz, acces inegal la servicii, recuperari vaccinale incomplete.
• Discontinuitati in serviciile de imunizare: prezentare redusa la medic, probleme logistice, lipsa programelor sistematice de recuperare.
• Mobilitate populationala: import de cazuri si raspandire rapida in comunitati susceptibile.
• Dezinformare si ezitare vaccinala: scaderea increderii in vaccinare si intarzierea dozelor recomandate.

3) Ce inseamna clinic: nu este o boala banala

Tabloul clinic clasic include febra inalta, tuse, coriza, conjunctivita si exantem maculopapulos.

Complicatiile genereaza povara reala: pneumonie, otita, laringotraheita, encefalita acuta si, rar, panencefalita sclerozanta subacuta (PESS) la distanta de infectie.

Riscul este crescut la sugari, copii mici, gravide si persoane imunocompromise sau malnutrite.

• Pneumonia este una dintre cele mai frecvente cauze de spitalizare si mortalitate asociata rujeolei.
• Encefalita poate lasa sechele neurologice permanente.
• Imunosupresia post-rujeolica creste susceptibilitatea la alte infectii in saptamanile si lunile urmatoare.
• Impact sistemic: presiune crescuta asupra serviciilor medicale (urgente, pediatrie, terapie intensiva).

4) Cine este cel mai afectat

Analiza distributiei cazurilor arata o concentrare in randul copiilor nevaccinati si al celor cu schema incompleta.

Adolescentii si adultii tineri pot fi afectati daca nu au primit schema completa, mai ales in context de transmitere intensa.

• Copiii sub 5 ani, in special cei cu vaccinari amanate.
• Persoane nevaccinate din comunitati cu acces redus la servicii medicale.
• Adolescenti si adulti tineri cu status vaccinal incomplet.
• Persoane vulnerabile, la care evolutia poate fi severa.

5) Ce functioneaza in controlul focarelor

Controlul rujeolei se bazeaza pe prevenirea prin vaccinare, supraveghere epidemiologica si interventie rapida la aparitia cazurilor.

Masurile eficiente combina recuperarea vaccinala, identificarea contacilor si reducerea transmiterii in colectivitati.

• Cresterea acoperirii cu doua doze ROR prin recuperare vaccinala activa.
• Detectare timpurie: diagnostic, raportare si ancheta epidemiologica rapida.
• Managementul contacilor: verificarea statusului vaccinal si vaccinare post-expunere, cand este indicat.
• Masuri in colectivitati: triaj, informare si limitarea expunerii persoanelor susceptibile.
• Comunicare medicala clara: informare bazata pe dovezi si empatie profesionala.

Concluzie

Reaparitia rujeolei reflecta acumularea de persoane susceptibile ca urmare a scaderii acoperirii vaccinale si a intarzierii dozelor recomandate. Datele recente sustin necesitatea unei strategii ferme: recuperare vaccinala, supraveghere riguroasa si interventie prompta in focare. Rujeola este o boala prevenibila eficient, dar doar prin mentinerea unei acoperiri vaccinale foarte ridicate cu schema completa de imunizare.